Eliberare

Privea în depărtare de câteva minute. Ochii lui albaştri se contopeau cu marea turcoaz.
- Te iubesc, spuse el cu o voce de gheaţă ce îi caracteriza atât de bine firea.
Ea îl fixă cu privirea câteva secunde. El parcă se transformase într-o statuie. Apoi, cu frunte senină şi ochi scânteietori, ea îi spuse:
- Eu nu te mai iubesc.
Şi un zâmbet îi apăru pe faţă ca şi cum ar fi scăpat de o povară de pe umeri...